Satinul este o țesătură elegantă, cu o suprafață lucioasă și una mată, care strălucește la lumină. Creată printr-un proces special de finisare, ce presupune trecerea fibrelor textile prin niste cilindri fierbinți, ea se deosebește de alte tipuri de materiale și prin modul în care sunt împletite firelor,tehnica ce îi conferă materialului strălucirea caracteristică. În componența satinului pot intra mai multe tipuri de fibre: mătase, bumbac, lână, dar și materiale sintetice, precum poliesterul, sau fibre artificiale fabricate din acetilceluloză (prin procedeul acetat) – care dau naștere unor țesături mai accesibile ca preț. De altfel, termenul de „satin” se referă mai degrabă la metoda de fabricare a materialului, și nu la un anumit tip de fibre din alcătuirea lui. Astfel, produsul final obținut prin procesarea (așa cum am arătat mai sus) a fibrelor de mătase, polistiren sau lână se numește „satin”; combinația de mătase și viscoză mai este denumită uneori „duchesse”; iar același material țesut exclusiv din bumbac poartă denumirea de „sateen”.
La origine, satinul era prelucrat doar din mătase și a fost fabricat pentru prima dată în China, în secolul al XII-lea, în orașul-port Zayton (de unde i se trage și numele). Astăzi, îl folosim pentru foarte multe tipuri de piese vestimentare și accesorii, fiind apreciat îndeosebi la rochiile elegante, rochiile de mireasa și decorațiunile pentru nuntă. Nu e un secret că satinul e considerat un material luxos, și pe bună dreptate; iar calitățile și finețea lui îl fac foarte dezirabil.
“Rochia unei femei ar trebui să fie precum un gard de sârmă ghimpată: să-și atingă scopul fară să obstrucționeze vederea.” – Sophia Loren
